Să ne pocăim, adică să ne schimbă viața
Pocăința. Mare cuvânt. Să ne pocăim, să ne schimbăm viața și gândirea și s-o întoarcem spre Hristos!
Pocăința. Mare cuvânt. Să ne pocăim, să ne schimbăm viața și gândirea și s-o întoarcem spre Hristos!
Cel mai bine le spune Părintele Amfilohie: https://www.youtube.com/watch?v=0caDcV6t_rY Într-adevăr, propovăduirea nu se face prin tehnologie ci mai degrabă prin trăire. Nu spun că ar fi degeaba conferințele și predicile puse pe internet dar dacă ele nu zidesc, sunt degeaba. Doamne ajută să ne mântuim!
Dea Dumnezeu ca începând de anul acesta să ne gândim mai mult la Hristos și la viața noastră dacă e în concordanță cu învățătura Lui, pentru a nu fi asemenea omului nebun care și-a construit casa pe nisip (Evanghelia după Matei, cap 5, versetele 26-27). Să avem parte de sărbători cu mult folos și bucurii…
Titlul este adevărat. Trist este faptul că deși alții au experimentat și au ajuns la unele concluzii, există o categorie de oameni din care fac și eu parte în care este reprezentativ faptul că dorim să ne lovim și noi cu capul de ce s-au lovit alții și nu prea vrem să învățăm din experiențele…
Deci, România atîta dăinuieşte: cît românii din ea, mame şi tati, preoţi şi călugări, tineri şi bătrîni se vor ţine de Hristos, de Biserică, vor trăi în dragoste şi în iubire, nu în cîrteală şi în ură şi duşmănie, ci se vor ajuta unul pe altul şi vor face milostenie! Articolul integral aici: http://manastirea.petru-voda.ro/2015/11/22/arhimandritul-ioanichie-balan-22-nov-2007-despre-bogatia-poporului-roman/ Sursa…